Ajuta-ma sa scriu o carte, fa parte din proiectul meu!

Astazi am o propunere pentru tine: „Ajuta-ma sa scriu o carte, fa parte din proiectul meu!” este o idee care nu m-a lasat sa dorm az’ noapte.  De vre-o 6 luni imi doresc tare mult sa scriu o carte in care sa adun ganduri, emotii, sentimente si mai ales informatii utile care pot inspira pe cititori.   Mai intai, as vrea sa te rog sa citesti cateva randuri pe care le-am scris cu gandul ca vor face parte din primul capitol al cartii:

Capitolul 1. Trecerea de la adolescenta la maturitate
carte
A inceput sa ninga. Sti senzatia de aer de iarna? Cand totul devine alb si se aseaza o liniste parca surda. Isi luase paltonul pe ea , fularul lung impletit si a plecat spre casa. Pasiune,  soapte si dominare. Drumul ei spre casa fusese mai lung decat de obicei. In statia de tramvai nu era nimeni. Lumina intrerupta de la stalpul electric facea ca totul sa para dintr-un film de groaza. Si-a scos telefonul si inceput sa scrie un mesaj: „Iti multumesc, mi-as fi dorit aceeasi protectie de la tata!”. Sterge mesajul si apoi revine in agenda telefonica.
„- Sa-l sun?” gandi ea cu voce tare.
 Desi uneori parca totul pare firesc, oamenilor le place sa incurce cat mai mult lucrurile. Intotdeauna i-au placut aventurile. Atunci cand poti sa te exprimi asa cum esti, cand poti sa lasi de-o parte totul si sa iti creezi o lume in care te potrivesti perfect.
In copilaria ei totul se baza pe alegeri libere, insa a avut ghinionul sa vada atatea agresiuni incat si-a promis sa devina mai buna. Atunci cand iti doresti cu adevarat sa intelegi, intreaba-te mai degraba daca iti doresti sa afli adevarul dincolo de optiunile pe care le-ai vazut pana in acel moment. Asculta! Sti fasnetul frunzelor de toamna? Acum totul s-a dus… Intotdeauna cand avem ceva ne dorim altceva, fiindca ni s-a spus ca iarba este mai verde in gradina vecinului. Asta creeaza pentru multi o frustrare, o baza pe care in viitor se vor simtii din ce in ce mai imperfecti, singuri si isi vor dezvolta o agresivitate pasiva pe care o vor incerca sa o gestioneze in fel si chip.
Nu poti avea liniste atunci cand tobele bat. Dar poti sa intelegi  ca orice sunet te poarta intr-o alta dimensiune , spre o noua perceptie. Daca n-ar fi existat muzica , probabil ca sufletul ei ai fi fost amortit, rece ca gheaza. Pentru ea, tramvaiul numai sosea in statie. S-a decis sa plece pe jos. Pas cu pas, zapada scartaia sub pantofii ei imblaniti. Si-ar fi dorit sa doarma la el, sa adoarma in bratele lui, sa-l priveasca pana dimineata. Acum nimic numai era ca-n primul an de facultate. Si el si ea s-au schimbat enorm. Se zice ca visele nu mor niciodata, atunci cand iti doresti cu adevarat sa privesti dincolo de tarmul Oceanului. In liceu avea colege care si-au dorit sa devina ca si ea, puternice, tolerante si intotdeauna cu vorbele potrivite. Acum tacerea s-a asternut peste zapada pufoasa, acum fiecare din ele au luat-o pe alt drum.

Fiecare discutie se termina atunci cand pasiunea isi facea prea mult simtita prezenta.  Ce este mai libertin decat sa alergi desculta prin iarba verde pana cand fiecare deget de la picior devine plin de praf? Ai putea sa te opresti putin, sa te bucuri de fiecare clipa, ai putea sa mergi mai incet, fiindca atunci cand vei creste timpul  trece mult mai repede incat nici nu-ti vei mai observa unghiile tale mici, date cu lac rosu.

In sfarsit ajunge acasa. Atinge soneria cu nasul ei inghetat si aude pisica cum miauna de dincolo de usa. Se aprinde becul si o umbra mare se apropie sa-i deschida. „-Ti-ai uitat cheia, nu-i asa?” zice tatal ei. Cu pasi repezi urca in camera ei si isi cauta pijamalele roz. Si-ar fi dorit sa ramana singura o vreme, sa se bucure de peisajul alb, de brazii din parcul din apropiere si sa auda pisica cum toarce. Miroase a cozonac in toata casa. Probabil si in anul acesta, ca-n fiecare an din copilarie pana acum, mama ei gatise o bunatate de cozonac cu ciocolata amaruie. In toata copilaria ei, singurul gand care ii venea in cap era sa nu manance cat nu-i este permis.

Uneori atunci cand sunt reguli, e mai incitant sa  le incalci regulile cand ele sunt impuse cu atata strictete.

Infrigurata, si-a luat ciorapii ei de lana si s-a intins pe pat. Nimic nu este mai divin decat o cana cu lapte cu cozonac. Gand la gand cu bucurie, iata ca soseste mama ei cu materializarea dorintei: cozonac proaspat scos din cuptor si lapte cald cu cacao. „- O carte buna, atat mai lipseste!”- se gandii ea.
In biblioteca de lemn vechi, erau cateva carti : arta fotografiei, cum sa-ti pastrezi corpul in forma buna, gradinarit. Intotdeauna si-a dorit sa fie manechin, dar greutatea ei  a fost intotdeauna ascunsa sub hainele vechi primite de la vara ei.  Gata si cu gustarea de noapte buna. Aprinde lampa si mai arunca o privire pe geamul mare al camerei ei. Pentru un moment inchide ochii si se trezeste intr-o alta locatie. Era primavara, iarba verde si purta o rochie alba. Un fluture se aseaza pe umarul ei si din spate se auzea o voce: -„Mamiii,,hai sa te joci cu noi!” Baietelul blond se juca linistit in iarba cu tatal lui. Ochii lui albastri erau ca doua mici universuri paralele: trecut si viitor.
Incerca sa-l zareasca pe EL, alesul insa acest lucru n-a fost posibil. Parca o camera video de proasta calitate nu focaliza imaginea atunci cand se indrepta spre el.
Cand a deschis din nou ochii, aceasi priveliste inghetata, aceleasi lumini stinse. Stinge lampa si se pune in pat. Pana a doua zi avea sa iti odihneasca fiecare celula din corp, fiecare organ si fiecare gand ce-i trecuse prin cap.
In fiecare etapa din viata, provocari noi apar la orizont. Nu poti sa evoluezi decat atunci cand ti-ai incheiat lectiile pe care le-ai intalnit. Fiecare pas poate insemna o cale noua. Fiecare taram are ceva de descoperit! Atunci cand visezi poti creea pentru creierul tau oportunitatii, poti devenii cine esti in realitate insa constient de resursele tale. „
Aceasta carte  imi propun sa fie una cu intamplari fictive, iar personajul principal sa fie o tanara nimfa care isi croieste drumul de la adolescenta la maturitate pe toate  planurile: spiritual, fizic si mental. Daca vrei sa citesti mai mult si sa calatoresti prin cotloanele mintii unei femei, sa traiesti cu emotie fiecare intamplare povestita in carte, ajuta-ma sa scriu cartea, fii parte din constructia fiecarui capitol, fa parte din proiectul meu. 

CUM POT SA MA IMPLIC?

Daca ti-ai pus intrebarea asta, ei bine iata si raspunsul:

– am nevoie de o persoana priceputa si pasionata de gramatica si limba romana ( si/sau engleza, pentru o viitoare carte tradusa in engleza), care sa ma ajute sa potrivim textul pentru tiparit. Daca vrei sa pasesti alaturi de mine in aceasta calatorie, scrie-mi un e-mail: loredana_lazar89@yahoo.com

– am nevoie de un grafic designer sa ma ajute sa editam copertile, cotorul si interiorul cartii cu imagini sugestive. Daca ai experienta si esti pasionat/a de acest domeniul astept cu nerabdare e-mailul tau. Ajuta-ma sa pun in imagini mai mult decat 1000 de cuvinte!!

-am nevoie de incurajari si critici constructive pe tot parcursul acestui proiect, am nevoie de voi sa fiti alaturi de mine prin implicarea voastra directa!

-am nevoie de promovarea proiectului, sa le spui tuturor prietenilor si cunostiintelor de acest proiect si cata pasiune deja investesc in realizarea lui.

CARE SUNT AVANTAJELE TALE?

Fiindca orice proiect are si suisuri si coborasuri, in momentul in care se publica cartea, fiecare persoana care a participat direct cu implicarea 100% , primeste o invitatie de 2 persoane la evenimentul de lansare a cartii, in care va invit sa ne bucuram impreuna pentru reusita. Deja imi imaginez cum va voi primii pe fiecare dintre voi la intrare, va voi imbratisa cu caldura si va voi multumii ca ati fost alaturi de mine! Cu mult drag, voi semna fiecare carte cumparata si vom face poze impreuna!

Daca nu vrei sa te implici direct, daca nu crezi in acest proiect pe care il initiez, eu iti multumesc ! Sunt constienta ca daca nu ar exista oameni ca si tine, probabil as fi abandonat proiectul cu mult timp in urma.

Imi aduc aminte ca de fiecare data cand imi puneam intrebarea : Imi doresc cu adevarat sa particip sau sa sprijin aceasta initiativa? intotdeauna am cunoscut persoane minunate cu aceasi dorinta de a ajuta ca si a mea. Acum a venit momentul sa investesti timp si energie intr-un proiect menit sa sprijine cititul ca si delectare, menit sa sprijine creatia si imaginatia.

Da-mi de stire cum vrei sa te implici, scrie-mi un feedback constructiv la aceasta invitatie de a face parte din proiectul meu!

Cu prietenie,
Lorra
Anunțuri

4 comentarii la “Ajuta-ma sa scriu o carte, fa parte din proiectul meu!

  1. eu as fi scris la inceput mai multe detalii despre acea fetita.asta as fi facut eu.ideea e frumoasa.si mie imi place sa scriu si mi-am dorit sa public o carte.nu stiu cu ce as putea sa te ajut.iti doresc succes.mi-ar place sa pute lua legatura,poate ne ajutam reciproc.

  2. Buna Loredana,oferta ta de implicare si sprijinire mai este valabila?Cartea banuiesc ca nu a fost lansata inca,nu?Am fost putin grabit si nu am apucat sa citesc toate detaliile de pe aceasta pagina.Multumesc pentru intelegere.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s